[Cu lumea'cap]Pe varf de munte, Caraiman!

Dupa prima zi in care am dat mai mult o raita prin imprejurimi, in urmatoarea zi ne-am propus sa facem ceva mai intens. Sa urcam pe munte! Bagajul il aveam facut de cu seara, ne-am mai luat de la MegaImage cate ceva, cu burtile pline ne-am luat talpasita spre telecabina.

Era bine de vineri, auzeam in spatele nostru niste voci cunoscatoare de munte, sambata va fi prea aglomerat. Si inca cum, am dat peste o coada ce ocolea cladirea, iar in jurul celor in asteptare roiau ofertanti de senzatii tari cu 4x4, ba la pretul cabinei, ba trebuia sa fie dus-intors. Multumesc noi nu, gandul ca poate nu ne va astepta sa venim de pe Caraiman, faptul ca ne va zgaltai nitel nu mi-a gadilat spiritul de aventura. Stam ce stam, mama nu vroia sa renunte la idee, asa ca ce ar fi daca am da o fuga pana la cascada. Mda, am mai vazut-o dar asa va fi incalzirea noastra pentru escaladarea muntelui, lucru nou pentru noi.

 Luam doar aparatul foto, lasam rucsacul parintilor, renuntam si la sticla de apa (2l- mare prostie am facut) ca sa nu ne ingreunam si parca a pus cineva jar asa ce repede am pornit ca la marginea rezervatiei inima o lua la sanatoasa. Am fortat, am mers mai departe pana cand simteam pulsul in crestetul capului, asa ce-mi zvacnea. Obosisem crunt. Intrecuseram cateva grupuri, dar asta nu ne-a ajutat cu nimic, caci faptul ca am avut un ritm prea alert ne-a pus pe busteni(momentul din foto de mai jos) la propriu si ne-au ajuns. Dupa ce am trecut de portiunea cea mai abrupta mi-am revenit si mi-a fost bine pana la intoarcere. Morala: constant si bine, si nu uita apa!

Nu mai spun ca iar i-am depasit si aveam indoiala ca nu suntem pe drumul cel bun, ne-am intors din drum si asa am pierdut timp pretios, facand traseul in 45 de minute.. O conducta de apa de sub noi ne-a facut sa ne facem planuri de cum sa fugim din fata ursului!!!

La telecabina am mai asteptat, am avut norocul, daca ii pot spune asa, sa schimbe astia nu stiu ce pentru 20 minute, trecuse mai mult. Sus nu am mai zabovit mai mult decat sa mancam, sa ne impartim din fructe. Ei au ramas la Babele, iar noi spre Caraiman.

Au fost si portiuni dificile, pante care te faceau sa te agati de vegetatia taioasa si zone in care mergeai mai relaxat, dar nu am mai simtit ca iese sufletul din mine. Am frica de inaltime, nu ma uit in prapastie si totusi sunt curajoasa, in apropiere de monument, in ultima vale, trebuia sa cobori ajutandu-te de o sufa/sfoara metalica. Eram mandra de mine! Ma cruceam cand vedeam biciclisti avantandu-se, eu trebuie sa simt pamantul sub picioare, daca e necesar merg si in patru labe.

Am facut poze atat cat sa marcam traseul, nu am repetat cadre, vroiam sa vedem cat timp scoatem. La un traseu de 1 1/2h noi l-am terminat in 59 de minute cu toate scurtele opriri pentru poze sau odihna.

Traseul este accesibil tuturor categoriilor de turisti indiferent de varsta, am vazut de la copii de 4 ani pana la batrani de 60 ani. Privelistea de pe culmile Jepilor este incantatoare iar aerul tare de munte te imbie racoros, am dat si de zapada si gheata!

Monumentul nu arata grozav, faptul ca rocile stau pe un munte de nisip, tinde sa o ia la vale si se fisureaza. Noaptea cand se aprind luminile de pe cruce mi-ar placea sa fiu pe acolo.

Am ciugulit cate ceva, am trecut de acel perete de bolovani, am mai facut cateva poze, am strans aparatul si m-am intins putin pe iarba.

Un caine ciobanesc mioritic ne avea in vizor observa sotul, cand m-am intins s-a apropiat si mai mult. Avea ceva la gat, iar sotul mi-a spus ca sunt caini salvamont, foarte bland, ne-a salutat in felul lui si a plecat mai departe.

Toate bune si frumoase pana la telecabina, iar stam la coada, iar se schimba chestia aia si mie imi venea sa stau in maini de cat ma dureau calcaiele si genunchiul stang. Intr-un final am ajuns in pat, a fost somnul cel mai adanc!

Va urma...

P.S:

De la un copac trasnit, a ars mocnit pana s-a extins, am anuntat autoritatile
care s-au miscat destul de greu stiindu-se de joi treaba asta..
Atunci multe zone montane s-au confruntat cu situatii similare din cauza caldurii si a altor factori,
cred ca ati vazut si voi la tv.
Noi fotografiam din mansarda..